Episodul despre pedepsirea paharnicului Staico exprima cel mai bine calitatile literare ale cronicii "Anonimul brancovenesc", cuprinzand o suita de scene narative, cu personaje ilare si dialoguri pline de verva, care dau impreuna comicul grotesc al unei epoci decadente, premergatoare prin moravuri perioadei domniilor fanariote.
Prima secventa este fixata temporal in anul 7201 (1693), cand se afla intr-un punct culminant vrajba dintre domnul Moldovei si cel al Tarii Romanesti, dintre Constantin Cantemir si
Constantin Brancoveanu. Fiecare "munciia unul asupra altuia" la stapanirea turceasca, cautand un prilej pentru a mijloci mazilirea celuilalt. S-ar fi ajuns si la o confruntare militara, imposibila insa din lipsa unor ostiri mai puternice si mai ales de frica unei interventii turcesti, in timpul careia s-ar fi gasit mai lesne motive de mazilire a amandurora. Asa ca nu ramane, ca mijloc de lupta, decat para la inalta Poarta, pe care ambele tabere o promovau cu insistenta si cu mari plocoane.
O analepsa plasata cu grija in text intoarce naratiunea cu mai mult timp
in urma, aducand in scena un boier pribeag prin Tara Ungureasca, paharnicul
Staico, trecut la portul nemtesc, cu peruca si cizme cu pinteni, la
sfatul prietenului sau Preda de la Proroci. Acestia si alti trei boieri
sunt chemati in Moldova de Constantin Cantemir si trimisi cu para la
Poarta imparateasca. Faptul e aflat la timp de catre domnul muntean
si contracarat prin alta solie, care ducea si aceasta jalba la turci,
mai tare insa, aratand ca solii moldoveni erau prieteni cu nemtii, ca
"au stricat tara si multa paguba facu tarii".
Ca intr-o comedie
bufa, Staico este demascat in fata vizirului de peruca nemteasca si
intreaga actiune ia o turnura grotesca, grupul de complotisti fiind
trimis in Tara Romaneasca intr-un car mocanesc, sub paza severa. Brancoveanu
ls organizeaza, la intrarea in Bucuresti, o parodie de cortegiu de inscaunare,
cu un gade in loc de mare postelnic si cu armasul in frunte, la care
participa boierii tronului si slujitorimea, in timp ce pe impricinati
"ii ducea calarasii de Tarigrad de suptioara, si impiedecati in
fieara si mainile iii catusi".
Alte referate romana, dar Necategorisite |
Politica de confidentialitate |